Dulceata de prune cu vanilie

Dulceturile, gemurile, conservarea prin fierbere in general, este o metoda neagreata in bucataria mea. Si va zic si de ce: pentru ca nu ma impac cu ideea de a fierbe fructele timp de minim o ora si pe care sa le inec in zahar, cand pot foarte bine sa le consum proaspete. Prin fierbere, proprietatile nutritive ale fructelor se pierd si ramanem doar cu o zeama de fructe cu multe calorii. Cu foarte putine exceptii si in cantitati foarte mici, mai fac dulceata dar cum ziceam, rareori si obligatoriu usor condimentata.
Factorul decisiv in acest caz au fost primele prune din gradina proprie, din soiul Tuleu Timpuriu, zemoase, gustoase, aromate, declansatoare ale efectului non-stop-eating-plums. Am gasit ca si potrivita combinatia intre prune si vanilie, exceptionala chiar. O dulceata perfecta pentru clatite, pancakes si orez in lapte. Ah si se combina nemaipomenit si cu inghetata. Un deliciu, va zic! Cat despre culoare, nu stiu ce sa zic, a fost pura magie!

Mini-cupcake cu crema de unt cu bezea elvetiana si merisoare

Tot ce mi-am dorit de la aceste briose este sa intruneasca minim doua conditii esentiale: sa fie aspectuoase dar si sanatoase si asta fara prea multe artificii, coloranti, ingrediente complicat de procurat si in special, realizabile in timp scurt. Daca am o problema pe lumea asta, aia e lipsa de timp. Dar sa revenim la briose, caci sunt un subiect mult mai placut, zic. Daca m-as pricepe la narat, mi-ar trebui vreo doua pagini sa descriu fantasticele briose pe care le-am copt in timp record, cu minim efort si ingrediente la indemana. Merisoarele cred ca m-au inspirat. Este pentru prima data cand intalnesc merisoare proaspete, cautam catina si am dat peste ele in piata. Am fost mega-happy desi, entuziasmata fiind, nici nu ma gandisem in acel moment care va fi destinatia lor.
M-a incantat ideea de a colora crema de unt cu un gust natural dar si gustos, iar merisoarele sunt mai mult de cat potrivite in acest cadru divin, atat ca aspect dar si din punct de vedere al combinatiei de arome. Dulcele bezelei cu acreala merisoarelor. Divin! Colorantul a picat din schema, si asta m-a bucurat enorm, caci aici tindeam: sa colorez cu ceva natural. Si iata ca se poate!

N-as vrea sa zabovesc prea mult si sa staruiesc cu vorbaria cand de fapt imaginile sunt cele care graiesc de la sine.

Mini-tarte cu Nesquik si prune

Mini-tarta cu ciocolata si prune este in topul deserturilor mele din vara asta. Ciocolata cu fructe este implinirea si imbinarea tuturor gusturilor in materie de desert: dulce-acrisor, doua preferinte create intr-un singur produs final, ying si yang al aromelor, ciocolata de calitate cu fructe culese din propria gradina. Ce poate fi mai desavarsit, mai delicios, mai aromat?

Sandwich cu sfecla si nuci

The best sandwich ever! Daca nu ati incercat pana acum sfecla cruda, e timpul sa o faceti. Pe cat de gretos pare, pe atat este de bun, ca un mar dulce. Daca totusi nu concepeti ideea de a manca sfecla cruda, se poate coace. Dar pentru ce? E atat de gustoasa si de plina de vitamine incat ar fi mare pacat sa supuneti biata sfecla la fierbere sau coacere cand intr-un sandwich langa alte ingrediente grozave se poate consuma fara retineri, cruda.

Daca n-ati incercat sfecla in combinatie cu branza de capra, nuci si busuioc, este imperios necesar sa o faceti caci va veti intalni cu memorabile arome ce vor incanta la maxim papilele gustative. Profitati cat se poate de sfecla acum cand se gasesc din plin, de sezon, caci sunt remarcabile proprietatile sale: este bogata in vitamina B, acid folic, mangan, potasiu, vitamina C, magneziu, fibre, sulf, cupru, fosfor. Sucul de sfecla ajuta la tulburarile digestive, anemie, scaderea colesterolului, prevenirea cancerului de colon, afectiuni dermatologice, hipertensiune arteriala, purificarea sangelui.

Compot (suc) de mere aromat cu anason

Reteta pentru compot este a mamei si trebuie sa va spun ca a intrat in istorie. Caci in copilarie, mama le pregatea musafirilor mei deja "traditionalul" compot de mere, ce se servea dintr-un bol mare de sticla cu un polonic de sticla. Era un set care nu-l voi uita ever, nici eu si nici prietenele mele care si in ziua de azi isi aduc cu placere aminte de vremurile bune si demult apuse ale copilariei cand mama ne pregatea acest compot nelipsit dintre bunataturile cu care ne rasfata. De fapt, era un mix de compoturi insa baza era compusa din mere fierte, in care veneau puse alte compoturi ce se gaseau din belsug in acea perioada a anului, caci ziua mea fiind in noiembrie deja camara inunda a muraturi, dulceturi si compoturi. Asadar, pe langa mere, se mai gaseau si multe visine si cirese din compot, struguri, prune si uneori si ananas, pere si neaparat felii de lamaie taiate marunt.

In amintirea acelor vremuri si pentru a savura din nou gustul copilariei, am recompus reteta, cu aceeasi baza si ingredient principal, respectiv marul, insa putin mai altfel aromat, putin spicy si mai trendy sa-i zicem..., adaptata zilelor noastre.

Briose din hrisca cu pepene galben si ciocolata

Pana acum cateva luni, hrisca imi era total straina, insa afland ca este printre cele doua cereale admise ca si alcaline, am introdus-o in alimentatie si pare mai usor de consumat decat mi-am inchipuit. Printre variantele de hrisca gasite prin magazinele bio, a fost si cea sub forma de fulgi, mai accesibila as zice pentru cei care nu se pot imprieteni cu hrisca in general. Provocarea a fost sa coc niste briose din hrisca, parea tentant la prima vedere si mai lesne de "fabricat": omogenizez ingredientele, le arunc in forme, zic, si gata briosele. Insa trebuie putin sincronizate combinatiile intre faina alba si cea de hrisca, plus si fructele folosite care pot fie banane, mere, pere, pepene, deoarece gustul de hrisca s-ar putea sa domine restul ingredientelor. Ciocolata are un cuvant greu de spus aici pentru ca e ingredientul care face deliciul desertului, fara ciocolata e doar o briosa simpla si usor aromata datorita fructelor. Sigur ca se pot adauga diverse mirodenii precum scortisoara, cardamonul sau tonka, ori chai latte.

Salata cu rosii, quinoa si sfecla

Dupa cum va promisesem, am revenit cu o noua reteta compusa din ingrediente alcaline dupa dieta recomandata in Eating the Alkaline Way, si anume o salata usoara cu sfecla, usturoi, quinoa, feta si rosii.

Daca tot e sezonul rosiilor, si Diana ne invita la Provocarea Dulce Romanie cu retete din rosii, m-am conformat si am profitat sa aleg o salata preparata dupa indicatiile din cartea mai sus mentionata. Rosiile au fost culese din gradina familiei, iar aici nu pot decat sa adaug ca aroma lor este imbatabila si sunt nespus de incantata de faptul ca le pot savura zi de zi.